„E o minune că, din toate mamele din lume, tu ești mama mea!” – Charlotte Gray

Mama – un cuvânt simplu de la care începe totul, în care sarcina devine călătoria către adaptare, cunoaștere, evoluție a unei noi vieți.

Conexiunea mamă-copil este creată încă de la concepere, din pântec, când prima celulă se divide și apare viața. Mama este tot ce poate conține copilul, de la elementele primare de bază, hrană, până la emoții profunde, trăiri și sentimente, care se întrepătrund odată cu noul suflu de viață.

Corpul este prima transformare vizibilă, urmată de acțiuni, gesturi care reliefează tranziția de la femeie la mamă. Mama i-a naștere concomitent cu nașterea copilului, moment în care inima va fi purtată în afara corpului său, în noul prunc. Apariția primului copil aduce cu sine și abilitățile mamei de a dobândi puteri nebănuite, dar în aceeași măsură și temeri pe care până la acel moment nu le-a avut.

Nașterea copilului este prima “ruptură” care apare între cei doi după 9 luni de conviețuire. Tot atunci se manifestă și dependența inevitabilă a pruncului față de cea care i-a fost alături în lunga sa călătorie. Acum mama începe să pună bazele unei relații armonioase a copilului cu mediul exterior, să creeze echilibrul și să consolideze relația părintească.

Alăptatul este cea mai pură formă prin care se restabilește conexiunea celor două suflete, ea nu hrănește doar trupul, ci mai ales oferă hrană spirituală. Prin alăptare copilul revine la poziția intra-uterină când mama și fătul erau un tot unitar, hrănirea la piept devine cel mai intim moment în care au loc emoții profunde și intense, în care este împărtășită și primită iubirea, se restabilește calmul și liniștea.

Dacă suntem de acord că iubirea cere intimitate, iar alăptatul este tocmai iubire, atunci aceste momente se vor trăi la intensitate maximă doar în intimitate, fără priviri piezișe, departe de lume, de orice factori ce pot interfera cu momentul vostru de liniște, de iubire.

Atunci când alăptezi nu te ferești de privirile iscoditoare ale celor din jur, ci te retragi într-un loc ferit pentru că îți dorești să fii prezentă și văzută doar de pruncul tău. Nu te ascunzi, nu îți acoperi trupul din rușine, ci vei face în așa feș încât să fii doar tu și el în armonie și iubire.

Mami…Tu ești modelul de urmat!

 

Carmen Mariana Ardeleanu, psiholog